Decor – Singuratate

Filed Under (cugetari) by dexter on 19-09-2008

Tagged Under : ,

Azi am dorit sa citesc ceva poezii scrise de Bacovia. Citez in continuare versurile din poezia decor.

Copacii albi, copacii negri
Stau goi īn parcul solitar
Decor de doliu funerar …
Copacii albi, copacii negri.

Īn parc regretele plāng iar …

Cu pene albe, pene negre
o pasare cu glas amar
Strabate parcul secular …
Cu pene albe, pene negre …

Īn parc fantomele apar …

Si frunze albe, frunze negre;
Copacii albi, copacii negri;
Si pene albe, pene negre,
Decor de doliu funerar …

Īn parc ninsoarea cade rar …

Aceasta poezie mi-a adus aminte ca singuratarea uneori este cel mai greu lucru de suportat. Un decor pustiu e mai urat decat orice poza as putea vedea. Un tinut fara viata e mai trist decat orice lucru care mi s-ar intampla. Un pustiu imens ar fi egal uneori cu moartea. Viata e frumoasa si merita sa o traim alaturi de prieteni. Decorul nostru poate avea un doliu funerar daca nu stim sa sa ne pastram prietenii si sa facem tot ce tine de noi sa fim alaturi de ei.

Ti-ar placea sa traiesti intr-un pustiu?…. Din pacate nu am putut pune decat un clip cu cateva poze si nu videoclipul original la aceasta melodie. Intra aici sa vezi videoclipul original(e superb).

Popularity: 5% [?]

Articole asemanatoare:

  1. in parc:) cu laptopul



O stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele
(Niciun vot)
Loading ... Loading ...

Un raspuns la “Decor – Singuratate”

Shine_with_me a spus, in 19-09-2008 |

Mult prea profunda pentru o dimineata de toamna…:D…dar citind,mi-am adus aminte de o conversatie in care am fost intrebata ce-i mai grea deca moartea…am primit raspunsul: sa treci singur prin greutati, sa nu aiba cine sa-ti spuna o vorba buna, sa te lupti pentru propria viata, fara sa nu-i pese nimanui…cam astea au fost ideile persoanei respective, dar cum s-a exprimat in acel moment..nu pot reda..m-a impresionat mult..
Fie ca niciodata sa nu facem din propria viata un pustiu..in care nimeni sa nu poata patrunde..ci doar sa bata vantul singuratatii…mai degraba sa fim o oaza, in care sa abunde apa prieteniei si belsugul sperantei..:)…

Raspunde